La Tour St-Jacques - Paris

La Tour St-Jacques - Paris

Adresa: Place Saint-Jacques, 75001, Paris
Metro: Chatelet

La Tour St-Jacques este un turn-clopotnita in stilul gotic flamboiant, singura relicva a Biserici Saint-Jacques-de-la-Boucherie, cu hramul Sf. Jacques le Majeur.

Biserica a avut o relicvă a Sf. Jacques si a fost un celebru loc de pelerinaj pentru cei care porneau spre Santiago de Compostela in Spania. In 1998 a intrat in Patrimoniul Mondial UNESCO alaturi de alte peste 70 de biserici si monumente din Franta ca facand parte din Camino de Santiago (Drumul lui Iacob). La Tour St-Jacques din Paris este si in zilele noastre punctul de plecare spre Santiago de Compostela, pe via Turonensis, una din cele patru rute importante din Franta (via Tolosana, via Podense, via Lemovicense si via Turonense).

Dupa Revolutie, biserica a fost distrusa, tot ce a mai ramas fiind turnul construit intre 1509 si 1523 de John Felin, Julien Ménart şi John Revier si masurand 52 m in inaltime. Turnul a fost folosit pentru experimente barometrice de catre Blaise Pascal (1623 - 1662), matematician, fizician şi filozof francez. O statuie a sa se afla la parterul turnului.

In 1965 Spania, la initiativa "Societatii Pritenilor sf. Iacob" a oferit cadou orasului Paris o placa prin care Turnul St-Jacques este trecut in mod oficial pe harta drumurilor spre Santiago de Compostela ca unul din punctele de plecare al pelerinilor.

Drumul spre Santiago de Compostela este strâns legat de presupusul mormant a lui Iacob cel Mare si descoperirea sa care dateaza din secolul al IX-lea.

Legenda spune ca Sf. Iacob cel Mare, după invierea lui Isus si-a început munca de evanghelizare a Spaniei, ajungand pana in Galicia, o regiune de cultura celtica situata la vestul extrem ale Peninsulei Iberice. Incheindu-si munca, Iacob s-a intors in Palestina, unde a fost decapitat la ordinul lui Irod Agrippa in anul 44. Intr-o barca, ghidati de un inger, ucenicii sai au readus corpul sau înapoi in Galicia si l-au ingropat intr-o padure in apropierea de Iria Flavia, cel mai important port roman al zonei.

De-a lungul secolelor, persecutiile si interdictiile de a vizita mormantul apostolului au dus la uitatea acestuia. In 813 Pelagius Sihastrul (sau Pelayo), prevenit de un înger, a văzut niste lumini ciudate asemanatoare cu niste stele pe muntele Liberon. Aici s-au gasit si niste fortificatii antice, probabil, un sat vechi celtic. Episcopul Teodomiro, incercand sa afle mai multe despre acest fenomen ciudat, a descoperit in acel loc un mormant care conţinea trei corpuri. Unul dintre cei trei avea capul taiat si o inscriptie: "Aici se afla Jacobus, fiul lui Zevedeu Si Salome".

Regele Alfonso II de Asturias (c.760 - 842), zis el Casto, a ordonat construirea unei biserici la fata locului si unde calugarii benedictini se vor stabili la 893. Astfel incep primele pelerinaje la mormântul apostolului (Peregrinatio ad limina Sancti Jacobi).

Santiago de Compostela a fost distrusa în 997 de armata musulmana a lui Almanzor si apoi reconstruita de Bermudo II. Episcopul Diego Xelmirez (c. 1069 – c. 1149) incepe un proces de transformare a orasului intr-un loc de cult si de pelerinaj, terminand catedrala inceputa in 1075 si imbogatid-o cu numeroase relicve.